Editura: Trei
Anul: 1994
Limba: Romana
Coperta: Brosata (paperback)
Numar volume: 1
Numar pagini: 310
Dimensiuni: 195 x 130 x 15 mm

Psihanaliza şi psihoterapia psihanalitică se adresează celor care se simt prinşi în probleme psihice recurente ce le blochează, pe de o parte, potenţialul de a trăi experienţa fericirii alături de partenerii, familiile şi prietenii lor, şi pe de altă parte le împiedică succesul şi împlinirea în cadrul activităţii lor profesionale şi al sarcinilor normale ale vieţii de zi cu zi. Stările de anxietate, de inhibiţie şi depresia sunt adesea semne ale unor conflicte interne. Acestea au ca rezultat dificultăţi relaţionale şi, dacă rămân netratate, pot avea un impact considerabil asupra alegerilor personale şi profesionale. Rădăcinile acestor probleme coboară adesea în adâncimi mai mari decât capacitatea de conştientizare a persoanei, acesta fiind motivul pentru care ele se dovedesc a fi nerezolvabile în absenţa unei psihoterapii.
Ajutorul unui analist specializat este cel care îl ajută pe pacient să dobândească noi feluri de înţelegere a părţilor inconştiente ale acestor tulburări. Comunicarea cu un psihanalist într-o atmosferă sigură îl va determina pe pacient să devină din ce în ce mai conştient de părţi ale lumii sale interne pe care anterior nu le cunoştea (gânduri şi sentimente, amintiri şi vise); acest proces alină durerea psihică, susţine dezvoltarea personalităţii şi oferă posibilitatea unei auto-cunoaşteri care îi va întări pacientului încrederea de a-şi urma scopurile în viaţă. Aceste efecte pozitive ale psihanalizei vor fi de durată şi vor susţine dezvoltarea chiar şi la un timp îndelungat după ce analiza s-a încheiat.
Inovaţiile şi descoperirile majore ale lui Freud
Freud, care a lucrat cu pacienţi suferind de isterie, a ajuns să înţeleagă faptul că simptomele de care aceştia sufereau conţineau o semnificaţie care era simultan ascunsă şi vizibilă. De-a lungul timpului, el a descoperit că toate simptomele nevrotice erau mesageri care purtau un conţinut psihic refulat – de aici şi natura lui inconştientă. Aceasta l-a determinat să dezvolte metoda "terapiei prin vorbire", care a revoluţionat interacţiunea dintre pacient şi terapeut. Freud îşi vedea pacienţii de şase ori pe săptămână, ascultând şi răspunzând la ceea ce ei îi spuneau în timp ce stăteau întinşi pe canapea. Invitaţi să spună orice lucru care le venea în minte, pacienţii i-au prezentat lui Freud asociaţii care conduceau către experienţe, dorinţe şi fantasme refulate din copilărie, ce se transformaseră în conflicte inconştiente; odată aduse în plan conştient, aceste conflicte puteau fi analizate, iar simptomele puteau fi ulterior dizolvate. Această procedură a devenit nu doar o metodă puternică de tratament, ci şi un instrument util de studiere a psihicului uman; acest aspect a condus către dezvoltarea unei teorii psihanalitice şi mai complexă a felului în care funcţionează mintea şi, în ultimii ani, a condus şi către studii comune şi comparate în noul domeniu al neuropsihanalizei.