Acum, dacă tot ai dat click să vezi dacă mai sunt poze din astea, măcar stai și citește până la capăt. Chiar dacă nu cauți așa ceva, mai înveți una-alta despre modelul ăsta.

Așadar...

Se vinde o Yamaha FZ1 Fazer (RN16) cu ABS. Manufacturată cu grijă sub supravegherea unui japonez meticulos în anul 2009. Cumpărată de subsemnatul de la o domnișoară belgiană în 2023. De când am luat-o, i-am mai pus vreo 20.000 de km pe odometru. Motocicletei, nu domnișoarei. Parol!

Motocicleta asta, când a fost lansată, a fost sleeper-ul perfect – un design neutru și deloc agresiv, o poziție confortabilă care îți permite să petreci mult timp în șa și să abordezi viteze la care, de obicei, decolează avioanele. Astea se datorează și semicarenei, care oferă o protecție destul de bună. Iar cine își dorește să îmbunătățească asta, găsește kituri de carene complete. Și îți faci un fel de Yamaha R1 mai docilă și cu o poziție mai dreaptă.

Dacă tot a venit vorba de R1, motorul FZ-ului este derivat direct din cel de RN12, dar un pic detunat. Păstrează arhitectura cu 5 supape pe cilindru. Unii spun că primele trei trepte ale cutiei sunt identice cu cele de pe R1 și, culmea, motorul este setat astfel încât să tragă o idee mai bine decât R1 la turații joase și medii. Unii americani spun că acest motor este destul de gâtuit (motocicleta are norma de poluare Euro 3) și că, doar cu o resoftare corectă, se obțin undeva la 172-175 CP. Deci cam cât are și R1. De asta zic că a fost sleeper-ul perfect – practic, atunci nu exista niciun naked cu performanțele acesteia. Performanțe care, în continuare, sunt destul de actuale dacă cine o conduce are ceva experiență. Motocicleta asta a fost, practic, primul power-naked adevărat.

Acesta este din a doua generație de FZ1, generație unde nu au mai fost probleme cu cadrul care se fisura. Dar, în continuare, volanta era călcâiul lui Ahile. Așa că am schimbat-o la câteva luni după ce am cumpărat-o. Varianta aftermarket este cea cu magneții integrați, așa că nu mai prezintă niciun risc. Practic, am scăpat de una dintre puținele probleme reale ale acestui motor.

Aspectul ei nu mai este ca ieșit din fabrică – probabil că m-ar dojeni puțin japonezul care a supervizat producția. Sau, mă rog, nu pe mine, ci pe domnișoara din Belgia care a avut-o în posesie o bună bucată de timp. Dar mecanic, încă te duce departe de casă și te aduce înapoi. Ultimul drum a fost o tură de vreo 2.500 km prin Turcia, Grecia și Bulgaria. Asta în toamnă. De atunci nu am mai mers cu ea. Tocmai din această cauză am un cauciuc nou pentru spate (Pirelli Angel ST) și un kit de lanț nou (luat de Black Friday anul trecut, ca să mai economisesc niște bănuți), așezate frumos în pod – decât bătute de soare pe moto, mai bine ținute în casă.

Acum, dacă cineva chiar este interesat de motocicletă, ea are câteva opțiuni. Cum ziceam, ABS-ul – destul de rar pentru modelele din anii ăia. Face toți banii. Mânșoane încălzite Oxford – valorează greutatea lor în aur atunci când se merge pe vreme rece. Controlul tracțiunii / wheelie control / modurile de condus sunt tradiționale: se reglează manual din sensibilitatea încheieturii drepte și rotirea manșonului. Amortizorul antivoblaj este made in China – ieftin și își face treaba. Într-un oraș ca Bucureștiul se simte când abordezi șleaurile lăsate de camioane în asfalt. Gentuța de rezervor Givi este numai bună la plimbările de câte o zi – ai la îndemână cele trebuincioase: o baterie externă, un telefon, cabluri, chei, portofel. Și cam atât încap.

Deci, este o motocicletă fiabilă, puternică, poate fi fix mamă la copii, cât și pofta inimii. Problemele acestui model sunt arhicunoscute, ușor de identificat și remediat, cam orice mecanic știe arhitectura motorului și, după ce facem actele și schimbul de chei și bani, pleci cu ea pe roți acasă (ITP valabil, RCA valabil). Exact cum nu sunt motocicletele chinezești din ziua de azi.

Iar dacă chiar ai citit tot și ai ajuns până aici, înseamnă că te interesează motocicleta asta. Iar ca să nu pierdem timpul inutil:

- necesită revizie (ulei + filtru) – eu am mers cu Motul 7100 10W40;
- cauciucul spate actual mai duce aproximativ 1.000 km → de aceea primești unul nou. Ți-am povestit că îl țin în pod și, în curând, mi-l face nevastă-mea guler. Iar motocicleta nouă are altă dimensiune la cauciuc. Deci ți-l dau cu mare drag;
- kitul de lanț trebuie schimbat → îl primești împreună cu cauciucul și este ideal să le schimbi împreună, ca să reduci manopera;
- motorul funcționează foarte bine: bujii noi, nu bate, nu consumă ulei;
- ecomand schimbarea distribuției pentru liniște pe termen lung (nu este o urgență, ci o măsură preventivă);
- lichidul de frână și antigelul au fost schimbate acum aproximativ 2.500 km;
- plăcuțele spate sunt foarte bune, iar cele de pe față sunt ușor uzate, dar nu necesită schimbare decât dacă ai tu filme cu cine știe ce SF-uri de frâne performante;
- evacuarea stock are clapeta blocată deschis → sunet exact cum trebuie pentru motorul ăsta. Am avut tobă sport, am vândut-o și i-am pus una de fabrică. Dar nu i-am mai cumpărat și pus înapoi motorul de servo. Cine vrea, găsește în dezmembrări (pe afară, că ai noștri sunt niște ulii) și se montează relativ ușor.