Ipoteza fericirii este o carte despre cum ne putem gasi un sens in viata asimiland sfaturile vechii intelepciuni si adoptand descoperirile psihologiei moderne. Haidt pune in discutie unele dintre conceptiile populare despre originea fericirii, despre rolul reciprocitatii si despre contributia ratiunii la luarea deciziilor. Aflam astfel de ce, de multe ori, virtutea nu isi este propria rasplata, de ce extrovertitii sunt de fapt mai fericiti decat introvertitii si de ce gandirea constienta nu e atat de importanta cum ne-ar placea sa credem. Inspirandu-se atat din filozofie, cat si din stiinta, Ipoteza fericirii ne arata cum am putea deveni mai buni, mai echilibrati si mai fericiti.

„Fericirea nu e ceva ce putem gasi, obtine sau atinge in mod direct. Trebuie sa ne asiguram conditiile potrivite si apoi sa asteptam. Unele dintre acele conditii tin de noi insine, precum coerenta din­tre partile si nivelurile personalitatii noastre. Alte conditii presupun o relatie cu lucruri care se afla in afara noastra: asa cum plantele au nevoie de soare, de apa si de pamant fertil pentru a creste, oamenii au nevoie de iubire, de munca si de o legatura cu ceva mai mare decat ei insisi. Merita sa luptam pentru a dezvolta relatiile potrivite dintre noi si ceilalti, dintre noi si munca pe care o facem si dintre noi si ceva mai mare decat persoana noastra. Daca reusim sa cream aceste relatii, scopul si sensul vor incepe sa se faca simtite.“ (JONATHAN HAIDT)

„O carte captivanta... ce impleteste intr-un mod stralucit vechea intelepciune cu psihologia moderna.“ (The Times)

„Din punct de vedere intelectual, Ipoteza fericirii este poate cea mai substantiala carte produsa de miscarea psihologiei pozitive.“ (Nature)

„Ipoteza fericirii... are mai multe de spus despre placerile, pericolele si adevarurile existentei decat orice alta carte pe care am citit-o in ultima vreme.“ (San Francisco Bay Guardian)

JONATHAN HAIDT (n. 19 octombrie 1963, New York) este titularul Catedrei Thomas Cooley de Ethical Leadership la Stern School of Business, New York University. Si‑a luat doctoratul in psihologie sociala la University of Pennsylvania in 1992, apoi a predat vreme de 16 ani la University of Virginia.

Este autorul a doua carti de succes, The Happiness Hypothesis: Finding Modern Truth in Ancient Wisdom (2006) si The Righteous Mind: Why Good People Are Divided by Politics and Religion (2012; Mintea moralista: De ce ne dezbina politica si religia?, Humanitas, 2016), si coeditorul volumelor Flourishing: Positive Psychology and the Life Well‑Lived (2002), All Minus One: John Stuart Mill’s Ideas on Free Speech Illustrated (2018) si The Coddling of the American Mind: How Good Intentions and Bad Ideas Are Setting Up a Generation for Failure (2018).