Cronometru Slava cu rattrapantă şi eşapament cu roată-coloană, producţie sovietică, mecanism 5498 cu 36.000 de alternanţe, cutia originală din lemn de mahon

Dezvoltat independent de orice alt tip de cronometru existent la vremea aceea pe piaţa orologeră, robustul şi foarte bine executatul cronometru Slava cu arătător de rattrapantă a fost fabricat între 1970 şi 1980 la „A 2-a Fabrică de Ceasuri din Moscova” şi utilizat iniţial în proiecte militare, în special în misiunile spaţiale Soyuz (puteţi vedea acest lucru şi în foto 5, în care se observă un cronometru Slava aflat în capsula spaţială, în faţa celor doi astronauţi sovietici). Mecanismul 5498, dezvoltat integral in house de către sovietici, are 20 de rubine, 36.000 de alternanţe oră şi un selector nemaiîntîlnit la alte cronometre. Eşapamentul cu roată-coloană care deserveşte rattrapanta permite măsurarea pînă la o zecime de secundă, performanţă accesibilă la vremea respectivă doar celor mai scumpe şi mai bine construite cronometre.

Acest cronometru Slava a fost şi este echivalentul unui Omega, atît prin fiabilitatea şi precizia sa, cît şi prin ingeniozitatea mecanismului. Piesa, avînd seria 281052 este de o calitate foarte înaltă chiar şi pentru timpurile moderne de astăzi. Mecanismul, neobişnuit pentru cronometrele „clasice”, foloseşte inovaţii orologere sovietice care au constituit o premieră la vremea lor. Cadranul este şi el neobişnuit la cronometre, deoarece totalizatorul de minute este dispus în centru. Carcasă este din oţel cromat, geamul din hesalit sintetic. Diametru: 65 mm, grosime: 24 mm, greutate: 218 grame. Piesa orologeră este însoţită de cutia originală, din lemn de mahon, tapisată cu catifea verde. Astăzi, un astfel de cronometru se vinde chiar şi cu aproape 300 de euro.

Arătătorul de ratrapantă este un ac suplimentar, folosit pentru a măsura doua evenimente care încep în acelaşi timp, dar care au durate diferite. Ratrapanta este cuplată sub arătătorul cronografului, pe acelaşi ax, printr-un mecanism suplimentar, de o mare complexitate şi ca atare foarte greu de realizat. Un buton special permite oprirea ratrapantei şi citirea timpului intermediar corespunzător. Următoarea apăsare a butonului special are ca efect deplasarea rapidă a arătătorului ratrapant sub arătătorul cronografului, care, astfel, este ajuns din urmă din mers, întrucît el a continuat să se rotească. Această operaţie poate fi repetată ori de cîte ori se doreşte. Primele cronografe cu ratrapantă au apărut în 1883. Ceasurile de mînă cu ratrapantă sînt cunoscute din 1920. Ceasurile mecanice dotate cu un astfel de mecanism sînt destul de rare şi de o valoare deosebită, datorită gradului mare de dificultate a realizării lor.

Piesa, în stare perfectă de funcţionare (porneşte, cronometrează şi resetează impecabil), se vinde în cutia originală, din lemn de mahon, tapisată cu catifea verde.