Un acoperiș este elementul structural superior al unei clădiri, având rolul principal de a o proteja de intemperii (ploaie, zăpadă, vânt), fiind compus dintr-o structură de rezistență (sarpantă) și un înveliș, putând avea diverse forme (în două ape, în patru ape, complex, curbat) și fiind confecționat din diverse materiale, de la țiglă ceramică la ardezie, toate având scopul de a asigura etanșeitatea, izolarea și rezistența structurală.
Rolul Acoperișului:
Protecție: Apărarea clădirii și a conținutului de elementele naturii (ploaie, zăpadă, vânt, soare).
Izolare: Contribuie la termofonarea clădirii, menținând căldura iarna și răcoarea vara.
Estetică: Îi conferă clădirii un aspect distinctiv și o completează din punct de vedere arhitectural.
Spațiu Util: Poate crea spațiu suplimentar pentru mansarde, amenajări, etc..
Componente Cheie:
Sarpanta: Structura de lemn sau metal care susține acoperișul (elemente: capriori, cosoroabe, coamă, clesti, popi).
Învelișul: Stratul exterior, vizibil (țiglă, tablă, șindrilă, ardezie).
Astereala: Scânduri sau OSB care se montează peste sarpantă, formând suportul pentru înveliș.
Hidroizolația & Termoizolația: Straturi intermediare pentru etanșeitate și izolare termică.